CONSUM RESPONSABIL

Definițiile tradiționale ale consumului/consumatorului iau în calcul o relație directă cumpărător- marfă, scoțând această relație din contextul cultural, social, economic și politic în care ea se realizează, dar și scoțând consumatorul din rețelele sociale și ecologice din care acesta face parte (consumatorul este persoana individuală care folosește sau cumpără produse sau servicii pentru uzul personal). Paradigma consumului critic conceptualizează consumul și consumatorul în relație cu responsabilitatea și sustenabilitatea, având ca scop bunăstarea tuturor.

Consumul este:

  • …o condiție a supraviețuirii;
  • …un act care contribuie la bunăstarea tuturor;
  • …o modalitate de exprimare a cetățeniei;
  • …un act de zi cu zi, care are semnificații mai presus și mai multe decât satisfacerea nevoilor materiale, fiind încărcat de simboluri de apartenență;
  • …o relație între fiecare dintre noi și toți ceilalti, între fiecare persoană și mediu.
Definițiile consumului critic iau în calcul o evaluare complexă a impactului producției, consumului și post-consumului.
Consumul verde sau consumul sustenabil se referă la variate discipline, discursuri, inițiative politice și practici preocupate de dezvoltarea, implementarea și popularizarea unor practici de consum și a unor inovații de producție destinate să reducă impactul de mediu și efectele sociale negative ale activității economice.

Promotorii consumului sustenabil susțin activități de educare și informare privind legăturile latente dintre consum și producție, precum și costurile obscure ale stilului de viață consumerist. Astfel, ei încearcă să demistifice consecințele distante ale consumului, atât în amonte (factori pre-consum care privesc extracția resurselor, producția, distribuția), cât și în aval față de consumator (consecințe legate de deșeurile post-consum și poluare).

Consumul sustenabil propune o viziune conform căreia fiecare consumator poate acționa pentru a reduce efectele negative ale presiunilor demografice și ale supra-consumului asupra mediului. Acest deziderat poate fi atins prin mai multe obiective: consumând bunuri produse cu metode de producție mai sustenabile, consumând mai puțin și prin participarea la practici precum reciclarea, conservarea și participarea în cooperative de consum locale.

Există o serie de factori ce pot deveni bariere în calea consumului responsabil, chiar atunci când un consumator este educat și conștient:

  • cantitatea uriașă de informație existentă pe piață, informație care poate fi disparată, inegală și incoerentă;

  • presiunea pusă de mediatorii între producție și consum;

  • cenzura asupra gamei de produse la dispoziție în magazine sau chiar accesul îngreunat la unele produse (de ex. produsele din Comerțul Echitabil, Fair Trade, produsele artizanale, produsele ecologice sau chiar produse locale în marile lanțuri de distribuție alimentară);

  • lipsa de transparență asupra trasabilității produselor;

  • statutul financiar al consumatorului și construcția prețurilor;

  • lipsa de experiență în cooperare și/sau asociere, în cazul micilor producători, fapt ce poate reduce semnificativ șansele de a accesa o piață de volum;

  • lipsa de suport/implicare a actorilor cu putere administrativă și de reglementare (guverne, instituții cu rol de reglementare și certificare etc).

Asociația CRIES este implicată în dezvoltarea de programe non-formale de educație pentru consum responsabil, atât în rândul tinerilor cât și al adulților. O atenție specială o acordăm proiectelor adresate elevilor, studenților și cadrelor didactice.

Programele noastre de formare urmăresc atât dezvoltarea unor competențe de gândire critică, cât și identificarea și construirea de oportunități concrete pentru manifestarea unor comportamente de consum responsabil.