Democrația participativă se bazează pe creșterea participării cetățenilor în viața politică și economică. Presupune implicarea cetățenilor în procese de luare a deciziilor politice, dincolo de procesul de votare.
Democrația participativă
Născută la sfârșitul anilor ’60, democrația participativă se dezvoltă în diverse părți ale lumii pentru a răspunde unor limite ale democrației reprezentative. Democrația participativă permite o realimentare a interesului cetățeanului pentru activitatea politică, favorizează o mai mare reprezentativitate a problematicilor sociale și creează un spațiu de dialog între aleși și cetățeni.
«Democrația nu se rezumă la a pune episodic buletinul de vor într-o urnă și a delega puterea către aleși, pentru a te retrage apoi pentru o perioadă de 5 sau 7 ani. Aceasta presupune o acțiune continuă a cetățenilor, nu numai în ceea ce privește aspectele politice, ci și în cele legate de viața comunității, a asociațiilor și cooperativelor […] Dacă această prezență vigilentă nu este asigurată, guvernanții și funcționarii, expuși presiunilor de toate felurile, sunt abandonați propriilor slăbiciuni și riscă să cedeze tentaților arbitrare»
(Jean-Pierre Gaudin, fost ministru francez și primar al orașului Marseille).
Bugetul participativ este un instrument care poate fi adaptat la nivelul unui cartier, sector sau chiar oraș. Autoritatea publică alocă un procent din bugetul public, suma alocată fiind folosită pentru a finanța proiecte propuse și votate de către cetățeni. Alături de decizia politică de alocare bugetară, la fel de importantă este și activitatea de facilitare a implicării cetățenilor, asigurând o participare reală a tuturor celor vizați. Autoritățile publice au avantajul de a se conecta într-o manieră directă la preocupările cetățenilor, aceștia din urmă fiind provocați să se implice în construirea colectivă de proiecte comunitare. Procesul de facilitare trebuie să asigure că nu se va realiza implicarea doar din partea unei elite participative, producându-se astfel o nouă formă de delegare cetățenească.
În diferitele modele de democrație participativă, întâlnim ideea de asociere a cetățenilor pentru luarea deciziilor, vorbind de co-gestiune a resurselor publice. Amintim aici, proiectul coordonat de către Consiliul Europei, teritorii de coresponsabilitate, pilotat în mai multe orașe din Europa, inclusiv Timișoara : https://mulhousecestvous.fr/pages/la-coresponsabilite-selon-spiral.
Există o multitudine de instrumente de democrație participativă, care au rolul de a crește participarea și influența cetățenilor în viața politică și economică, precum Word Café, urbanismul participativ (a se vedea Carta europeană a democrației participative în procesele de planificare spațială), bugetul participativ.
Dezvoltat în 1989 în Porto Alegre (Brazilia), bugetul participativ este o sursă de inspirație la nivel internațional cu privire la posibilitatea de implicare a cetățenilor în viața politică. Peste 500 de orașe din lume au implementat acest tip de bugetare, printre acestea numărându-se orașe precum New York, Paris, Montréal, Saint-Basile-le-Grand, Lyon, Berlin, Sevilia, etc
