Bugetul proiectului gestionat de asociația CRIES a fost de 1.750.992,35 lei.
Proiectul Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active a fost implementat de asociația CRIES (în calitate de lider de proiect) în parteneriat cu Platforma Europeană a Iniţiativelor Etice şi Solidare IRIS , Institutul Intercultural Timişoara, asociația Serviciul APEL şi Reper 21. Proiectul s-a implementat în perioada august 2012 – iulie 2013., cu co-finanțare prin Fondul Social European.
De ce un astfel de demers?
Societatea noastră trece prin momente dificile. Criza care a marcat ultimii ani a afectat profund viața noastră, confruntându-ne dureros cu probleme de o mare gravitate: probleme structurale (ex. sistemul public de sănătate, cel de învățământ și domeniul serviciilor sociale), scăderea veniturilor, creșterea numărului celor expuși sărăciei și marginalizării etc.
În acest context, ideea de progres se schimbă profund. Dacă până acum progresul era asociat unei viziuni de prosperitate, justiției sociale și libertății, în prezent progresul devine asociat tot mai mult cu protejarea societății față de tendințele regresive, cu reflecția asupra perenității justiției sociale (mai ales într-un context în care resursele materiale și de mediu devin tot mai limitate), cu evitarea situațiilor ireversibile și asigurarea echității între generații. Progresul societal implică astfel analiza complexă a disparităților sociale și economice, precum și a costurilor sociale și ecologice ale modurilor actuale de producție și consum.
Este momentul ca actorii comunitari, membrii comunității cu o responsabilitate asumată față de destinul acesteia, să se întâlnească într-un răspuns congruent, într-un efort conjugat de soluționare a marilor provocări cu care ne confruntăm astăzi (nu putem obține rezultate acționând izolat, nu putem avea un impact suficient lucrând sectorial).
Răspunsul pe care îl dezvoltă demersul nostru la toate aceste probleme cu care se confruntă întreaga societate și fiecare comunitate în parte, este unul structural, prin care propunem nu numai un instrument de construire a unor soluţii conjugate, dar şi de asumare a acestora la nivelul actorilor locali – un instrument complex, care odată transferat la nivelul unei comunități, facilitează întărirea unor legături sociale teritoriale, care să faciliteze parteneriate locale şi înţelegerea importanţei de a acţiona împreună.
Întregul demers propus se desfășoară sub egida dialogului social, înţeles ca dialog între toţi actorii relevanţi dintr-o comunitate care doresc să se implice în dezvoltarea comunităţii sub forma unui teritoriu de coresponsabilitate.
Un teritoriu co-responsabil reprezintă un teritoriu în care este demerat un proces de co-responsabilitate socială prin care toți actorii colectivi și cetățenii își asumă și susțin, în mod partajat, schimbările necesare pentru asigurarea bunăstării tuturor, inclusiv a generațiilor viitoare, într-o manieră inclusivă și echitabilă.
Procesele de dezvoltare a co-responsabilităţii teritoriale sunt demersuri extrem de complexe, care sunt lansate pe termen lung şi comportă angajamentul real al actorilor locali, fiecare asumându-și o parte din responsabilitatea colectivă. Un astfel de proces presupune în primul rând schimbarea culturii de acţiune, trecerea de la o cultură a concurenţei şi intervenţiei fragmentare la o cultură a cooperării şi parteneriatului. Aceste practici schiţează un model de dezvoltare durabilă, incluzivă şi relaţională, care acordă o atenţie mai mare resurselor umane şi naturale, precum şi necesităţii de reducere a tensiunilor şi conflictelor. Un teritoriu co-responsabil, este prin urmare un proiect ambițios de construcţie socială.
În vederea implementării proiectului au fost dezvoltate 8 Grupuri Locale de Acțiune, compuse din peste 240 de organizații neguvernamentale, instituții publice, reprezentanți ai mediului economic și academic.
Principalele rezultate obținute în cadrul proiectului au fost:
- 8 Planuri Locale de Incluziune sociale dezvoltate printr-un proces complex de planificare participativă în care au fost implicați 1816 cetățeni și 242 structuri reprezentative local în domeniul incluziunii sociale;
- 8 Proiecte-Pilot în domeniul incluziunii sociale, finanțate cu 7,500 lei/proiect prin competiția “Împreună pentru un teritoriu de co-responsabilitate”, inițiate în cadrul proiectului;
- 40 de persoane formate în vederea implementării metodologiei de elaborare a Planurilor Locale de Incluziune Socială prin aplicarea metodologiei SPIRAL, 15 persoane formate în vederea planificării participative a proiectelor;
- 31 persoane din cele 8 Grupuri Locale de Acțiune familiarizate cu modele de bună practică în cadrul vizitei de lucru de la Mulhouse, Franța;
- Ghid de Prezentare a Metodologiei de Construire a indicatorilor de bunăstare (2011), Portofoliu cu modele de bună practică în domeniul incluziunii sociale (2012);
- peste 90 de proiecte co-evaluate la nivel național pe baza indicatorilor de bunăstare;
- informarea a peste 220 de jurnaliști la nivel național, peste 200 de apariții media cu privire la implementarea proiectului;
- 1,600 de persoane (personal al structurilor cu responsabilitate și capacitate de intervenție în domeniul incluziunii sociale) informate cu privire la metode/proiecte de bună practică în domeniul incluziunii sociale, oportunități și resurse de dezvoltare, informații relevante în domeniul incluziunii sociale.
Prezentarea metodologiei SPIRAL
Întregul demers al proiectului “Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active” este fundamentat pe metodologia SPIRAL (Societal Progress Indicators and Responsabilities for ALL) dezvoltată de Direcţia de Coeziune Socială a Consiliului Europei, implementată la nivel internaţional în mai multe teritorii din Franţa, Italia, Regiunea Walonă, Portugalia, Insula Capul Verde etc. Dezvoltarea acestei metodologii are la bază preocuparea Consiliului Europei de definire și măsurare a coeziunii sociale.
Metodologia SPIRAL urmărește construirea indicatorilor de bunăstare prin implicarea cetățenilor și comunităților, bazându-se pe ideea dezvoltării coeziunii comunitare prin implicare comunitară, inclusiv a persoanelor marginalizate.
Coeziunea socială, așa cum e definită de Consiliul Europei, reprezintă “capacitatea unei societăți de a asigura bunăstare pentru toți membrii săi, prin reducerea disparităților la minimum și evitarea marginalizării, de a gestiona diferențele și de a oferi mijloace pentru a asigura protecția socială tuturor membrilor săi.”
Metodologia facilitează, prin intermediul portofoliului de metode, tehnici și instrumente specifice, construirea și valorificarea practică, într-o manieră participativă, a indicatorilor de bunăstare specifici unei comunități (prin comunitate înțelegând orice structură, de la nivel micro – instituție, până la nivel macro – structuri teritoriale, ca de exemplu cartier, municipalitate sau ansamblu de municipalități).
Procesul se desfășoară pe două niveluri principale de intervenție:
- întărirea proceselor de incluziune socială existente, în sprijinul persoanelor marginalizate social;
- trecerea de la procese de incluziune socială la cele de promovare a coeziunii sociale, în beneficiul tututor membrilor societăţii.
Aplicarea metodologiei SPIRAL în procesul de dezvoltare a celor 8 teritorii de co-responsabilitate presupune parcurgerea mai multor etape:
- structurarea şi gestionarea spaţiilor de concertare
- colectarea şi atribuirea criteriilor de bunăstare
- analiza politicilor şi iniţiativelor existente pe baza criteriilor de bunăstare
- realizarea Planului Local de Actiune
- trecerea de la Planul Local de Acţiune la Planul Teritorial de Coresponsabilitate
Cele 8 Proiecte-Pilot în domeniul incluziunii sociale, finanțate prin competiția “Împreună pentru un teritoriu de co-responsabilitate”
